×

Istoria localităţii

Anterior satul Bălănești avea o altă denumire – de “Popinţeni” (astăzi aşa se numeşte o regiune din câmp de pe teritoriul satului), unde principalele îndeletniciri ale locuitorilor erau agricultura şi creşterea animalelor. Într-o zi de Paşte, când era horă în sat, au năvălit turcii, iar localnicii s-au refugiat în pădure, după care şi-au construit case acolo.

Deoarece toate proviziile lor au fost acaparate de turci, oamenii, la început mâncau mere din copacul numit “Bălănel”, de unde se trage şi denumirea satului, evoluând la “Bălăneşti”, iar primele ştiri despre acest sat datează din anul 1649.

Descrierea din Dicționarul Geografic al Basarabiei an. 1904 de Zamfir Arbore, Bălănești sat în județul Chişinău, volostea (ocol) Boldureşti, aşezat la un km spre S.-E. de satul Mileşti. Poziţiunea geografică cade sub 47°12’30” lat., 25°44’30” long. după m. din Paris. Este aşezat pe culmea anticlinatului dintre Prut şi Bâc, în punctul unde anticlinul dă o ramură ce desparte Valea-Bol-dureştilor de Valea-Nârnova. Are 231 case, locuitori răzeşi români, care posedă 1262 desetine pământ; afară de aceasta, preotul Ion Buşilă are 54 desetine. Răzeşii satului mai posedă o răzeşie de 153 desetine, iar familia Galeski pământul numit Popânţeni şi la Boldeşti 196 desetine. Un număr de 76 răzeşi, mai au o răzăşie de 99 desetine, iar răzeşii din familia Spancioc posedă 18 desetine, 10 familii din răzeşii Chranaci şi Spancioc 97 desetine şi o familie de ţărani români 3 desetine. Spanciocii păstrează anafore vechi ale divanului Moldovei şi hrisoave din anul 1663.

La începutul sec.XX, pe lângă biserica satului a fost deschisă școala,  care a activat până în anul 1954 ca școală primară. Din anul 1954 devine Școală de opt ani. În anul 1988 a fost dată în exploatare noua clădire-tip, care din 1989 devine Școală medie incompletă, păstrând acest statut până în anul 1995. Conform Legii învățământului din anul 1995 instituția devine gimnaziu.